Bistrita-Nasaud
Informatii generale
asezare: in partea central-nordica a Romaniei, pe cursul superior al Somesului Mare, inglobeaza zona de contact a Podisurilor Somesan si Transilvaniei cu regiunea muntoasa a masivelor Rodnei, Tiblesului si Calimani;
vecini: la nord-Maramures; la vest-Cluj; la sud-est-Mures; la est-Suceava;
suprafata: 7.544 km2 (respectiv 2,2 % din teritoriul tarii);
populatie: 633.629 locuitori;
orase: BISTRITA-resedinta de judet (cu 86.000 locuitori, situat pe Bistrita Ardeleana, intr-o depresiune intracolinara la 365 m altitudine); Beclean; Nasaud; Sangeorz Bai.
relieful: dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase (cuprind Muntii Tiblesului in nord-vest, si Rodnei in nord-cu vf. Ineu, de 2280 m, inspre Maramures si Muntii Bargaului in nord-est, unde legenda spune ca isi avea castelul Dracula si Calimani, in sud-est, in partea dinspre Moldova), si de Podisul Transilvaniei (culmi si dealuri ale Podisului Somesan, Campiei Transilvaniei si Subcarpatilor Transilvaniei), in sud-est;
clima: este continental-moderata, cu diferentieri in functie de relief, astfel ca in zonele inalte din Muntii Rodnei temperatura medie anuala este de OOC, iar in zona deluroasa din sud-est este de 9OC, cu precipitatii variabile, cu vanturi predominante din vest;
cursurile de apa: reprezentate de bazinul Somesului Mare (cu afluentii sai, sieul si Salcuta), orientat est-vest, acopera tot teritoriul judetului, urmat de Bistrita Ardeleana, Rebra, Tiblesul.
Obiective turistice
Munti Bistritei
Muntii Bargau-(cu vf. Heniul Mare de 1.611 m), o zona turistica de mare atractie prin prezenta conurilor vulcanice si a padurilor nesfarsite care formeaza un peisaj de un pitoresc aparte;
Pasul Tihuta-(sau Pasul Bargaului, de 1.227 m altitudine), langa mica statiune Piatra Fantanelor dispune de partii de schi si saniute. De aici se deschide o splendida panorama asupra muntilor din jur, prin care au calatorit eroii celebrului roman 'Dracula', scris de Bram Stoker dupa vechea legenda transilvaneana, legenda care a facut inconjurul lumii, infiorand milioane de oameni. În viziunea Bram Stoker aici era regiunea unde ingrozitorul vampir isi avea castelul, regiune descrisa astfel: 'un tinut din ce in ce mai salbatic si mai pustiu. Multe prapastii mari si amenintatoare, multe cascade, de parca natura ar fi serbat candva un carnaval';
Muntii Caliman-caracterizati prin masivitate si fenomene vulcano-carstice curioase;
Muntii Tiblesului-(cu vf. Tibles de 1.839 m).
Pesteri
Pestera 'Izvorul Tausoarelor'-(langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea din Muntii Rodnei, pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai adanca pestera din Romania
478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar intalnit si o fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica;
Pestera 'Jgheabul lui Zalion'-la obarsia Paraului Orb, are o diferenta de nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;
Pestera Magliei-pe versantul drept al paraului Izvorul Magliei;
'Pestera Zanelor'-(la 1.435 m altitudine).
Vai si chei
Cheile si Valea Bistritei Ardelene-ofera un peisaj incantator de-a lungul celor 65 km pe care ii strabate, incepand de la 1.562 m altitudine-Muntii Calimani. Apele sale cristaline se pravalesc printre brazii falnici sculptand chei inguste cu pereti abrupti si formand 'Cascada Diavolului'-la intrarea in chei;
Valea Repedea-o rezervatie complexa (zoologica, floristica si faunistica) pe o lungime de 7 km printre formatiunile vulcanice ale Muntilor Calimani, suprafata sa fiind presarata cu stancarii impresionante care au diferite infatisari ('ciuperci', 'apostoli', 'stalpi') si dau locurilor un farmec aparte.
Lacuri
Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din Romania;
Lacul Lala Mica; Lacul Ineu;
Lacul Cetatele-(sau 'Taul Caianului'), langa Caianul Mic, ocrotit de lege;
Lacul Colibita-baraj artificial, (in Muntii Bargaului);
'Taul zanelor'-o rezervatie complexa.
Rezervatii si monumente ale naturii
Parcul dendrologic-Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, langa satul Arcalia), de 16 ha, unde cresc peste 150 de arbori si arbusti din diferite zone ale globului: brad argintiu, molid caucazian, salcam japonez;
'Piatra Corbului'-rezervatie geologica si floristica, (la 5 km de Budacul de Sus), in Muntii Calimani;
Masivul de sare-Saratel, rezervatie geologica, (la 12 km sud-vest de Bistrita);
Poiana cu narcise-in Masivul Saca;
'Rapa cu papusi'-(langa Domnesti), rezervatie geologica ce cuprinde diferite concretiuni sculptate de natura de-a lungul erelor geologice;
'Rapa Mare'-(langa Budacul de Sus, la 20 km sud-est de Bistrita), rezervatie paleontologica.
Statiuni
Sangeorz Bai-(la 56 km de Bistrita si la 31 km de Nasaud), frumoasa statiune balneoclimaterica situata intr-o depresiune (la 465 m altitudine), inconjurata de maguri vulcanice, acoperite cu paduri de fag. Are bogate izvoare de apa minerala 'Hebe', fiind mentionata documentar inca din 1770. Clima este continental moderata, submontana, cu veri racoroase si ierni lipsite de geruri mari, temperatura medie oscileaza in jurul valorii de 7oC. Dintre instalatiile de tratament mentionam: instalatii pentru electro si hidroterapie, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii pentru aplicatii calde de namol si parafina. Caile de acces sunt: feroviare-gara Sangeorz Bai, pe linia Ilva Mica-Rodna Veche, rutiere DJ 171 de la Nasaud;
Colibita-statiune climaterica, (la 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bargaului), pe versantul sudic al Muntilor Bargaului;
Piatra Fantanelor-(la 1.100 m altitudine), langa Pasul Tihuta, centru de practicare a schiului;
Valea Vinului-statiune balneoclimaterica, (la 800 m altitudine, la 8 km de Rodna).
Vestigii istorice
Ruinele Cetatii Ciceului-Ciceu-Giurgesti (1203-1204), aici a existat o puternica cetate a Evului Mediu, stapanita de multi domnitori moldoveni, incepand cu stefan cel Mare in 1489, pana in timpul lui Alexandru Lapusneanu;
Turnul Dogarilor-Bistrita (1465-1575), are trei niveluri si o inaltime de 35 m si este singurul dintre turnurile cetatii feudale Bistrita care s-a mai pastrat;
Ruinele castrului roman-Orheiu Bistritei (sec. II-III d.Hr.), de mari dimensiuni;
Ruinele cetatii Rodnei-Rodna (sec. X), a avut un rol important in perioada Evului Mediu.
Edificii religioase
Biserica evanghelica-Bistrita (sec. XV), in stil gotic (ulterior modificata in stilul Renasterii), pastreaza strane sculptate in 1516, precum si o colectie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domina orasul prin inaltimea sa (75m);
Biserica ortodoxa-Bistrita (1270-1280), functiona initial ca biserica a fostei manastiri minorite;
Biserica-Beclean (sec. XV);
Biserica evanghelica-Dumitra (1488);
Biserica Evanghelica-Herina (1250-1260), construita in stil romanic;
Biserica-Rodna (sec. XIII);
Manastirea de la Vad-Ciceu, ridicata de stefan cel Mare, in stil moldovenesc
Edificii culturale
Ansablul Sugalete-Bistrita (in piata centrala latura nordica), un sir de cladiri (sec. XV-XVI), in stil gotic si renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneste numeroase bolti);
Casa Argintarului-Bistrita (sec. XVI), construita in stilul Renasterii, astazi adapostind o sectie a Muzeului judetean;
Muzeul memorial 'George Cosbuc'
George Cosbuc, (la 12 km de Nasaud), amenajat in casa in care s-a nascut marele rapsod George Cosbuc (1866-1918), ilustreaza aspecte din viata si activitatea poetului taranimii (care a exprimat in versuri patetice dorinta taranului roman: 'Noi vrem pamant'.
Muzeul memorial 'Liviu Rebreanu' , Aflat la 3 km de Nasaud, expune obiecte personale, documente, fotografii ale remarcabilului scriitor care a imbogatit literatura noasta cu opere de mare valoare: 'Ion', 'Rascoala' etc.
Monumente si Statui
Statuia lui Andrei Muresanu-Bistrita (in Piata Centrala), in amintirea revolutionarului de la 1848, persoana marcanta a culturii romanesti, autorul versurilor actualului imn de stat al Romaniei ('Desteapta-te romane'), versuri care, incepand cu Decembrie 1918, au gasit din nou ecou in inimile romanilor;
Statuia poetului George Cosbuc-Bistrita (in parcul orasului).
Etnografie
Universul etnografic al acestei zone este de o varietate uimitoare, mergand de la arta populara (bogata si pilina de fantezie) la tezaurul folcloric (extrem de divers) si la interesantele datini si obiceiuri ale satelor judetului. Din acest univers amintim cateva localitati: Bargau (covoare si olarit); Bistrita Bargaului (tesaturi si cusaturi multicolore); Ilva Mare (port cu numeroase cusaturi multicolore); sant (numeroase case cu porti de piatra, adevarat muzeu de arta populara).
